Tendințele temperaturilor din 1900 în și în jurul Frankfurt pe Odra

Folosind date de la Centrul European pentru prognoza meteo pe termen mediu, am analizat 118 ani de date meteorologice în și în jurul orașului Frankfurt pe Odra. Zona investigată include, de asemenea, împrejurimile orașului, care ar putea include munți sau corpuri de apă, astfel încât temperaturile afișate aici să nu corespundă exact cu temperaturile înregistrate de stațiile meteorologice ale Frankfurt pe Odra (a se vedea Metodologia pentru detalii). Iată ceea ce am găsit:

  • Temperatura în și în jurul Frankfurt pe Odra între 2000 și 2018 a fost 1°C peste media secolului al XX-lea.
  • Numărul de zile calde (temperatura medie superioară a 25°C) a trecut de 1,1 zile pe an în secolul al XX-lea la 5,2 pe an din anul 2000.
  • Numărul de zile de îngheț (temperatura medie sub −1°C) a trecut de la 37 pe an în secolul al XX-lea la 28,5 pe an din anul 2000.

Schimbări în modelele temperaturilor

Schimbări ale temperaturilor

Din 1900, temperatura media în și în jurul Frankfurt pe Odra a crescut de la o medie de 9,1°C între 1900 și 1999 la o medie de 10,2°C între 2000 și 2018. Cei mai calzi ani în și în jurul Frankfurt pe Odra au fost 2018, 2014, 2015, 1934 și 2000.

Temperatura în și în jurul Frankfurt pe Odra din 1900 în 2018 (png|svg|eps)

Zile călduroase

În secolul al XX-lea, numărul mediu al zilelor calde pe an (zile pentru care temperatura medie este peste 25°C) era de 1,1. Între 2000 și 2018, număram 5,2 zile calde pe an.

O zi este considerată fierbinte când temperatura sa medie depăsește media cu două abateri standard.

Numărul de zile în care temperatura medie a fost peste 25°C în Frankfurt pe Odra și împrejurimi, în fiecare an. (png|svg|eps)

Zile de îngheț

Temperatura nu a depășit −1°C timp de 37 zile pe an în secolul al XX-lea, în medie. Între 2000 și 2018, numărul de zile de ger era de 28,5 pe an.

Numărul de zile de îngheț în și în jurul Frankfurt pe Odra, în fiecare an. (png|svg|eps)

Ce înseamnă pentru Frankfurt pe Odra?

Sănătate și valuri de căldură

Temperaturile mai ridicate duc la exces de mortalitate. Valul de căldură din iulie și august 2003, de exemplu, a ucis 52.000 de oameni în Europa, potrivit Earth Policy Institute (Larsen, 2006), un think-tank. Cei mai în vârstă și copiii sunt cei mai supuși riscului.

Creșterea temperaturilor poate determina, de asemenea, scăderea numărului de decese legate de vremea extrem de rece.

Dilatarea șinelor și înmuierea asfaltului

La temperaturi ridicate, asfaltul expus la soare începe să se înmoaie. Asta cauzează întârzieri și unele drumuri trebuie să fie închise traficului.

Când temperaturile cresc peste 30°C, șinele expuse la soare se pot mișca sau dilata. Asta poate duce la deraierea trenurilor, așa cum s-a întâmplat de multe ori în Europa, și le forțează să meargă mai încet, ducând la întârzieri importante.

Bolile transmise de căpușe și țânțari

Encefalita produsă de căpușe și mai nou, erlichioza s-au înmulțit în ultimele decenii, probabail din cauza temperaturilor ridicate (Gray et al., 2009).

Educație

Cercetătorii au arătat că atunci când temperatura medie zilnică crește peste 22°C (Graff Zivin et al., 2018), abilitățile cognitive ale școlarilor descresc, mai ales la matematică.

În Frankfurt pe Odra, numărul de zile școlare de peste 22°C a trecut de la 1,1 per an școlar în secolul al XX-lea la 3,8 din 2000. Poate că nu pare mult dar dacă examenele ar avea loc în acele zile, elevii din Frankfurt pe Odra ar fi dezavantajați.

Frankfurt pe Odra și împrejurimile în context

Frankfurt pe Odra și orașele din împrejurimi

Aici sunt cele cinci zone apropiate de Frankfurt pe Odra, printre 558 pe care le-am analizat:

ZonăDistanțăSchimbarea temperaturii
Frankfurt pe Odra+1
Gorzów Wielkopolski62 km+1,1
Cottbus66 km+1,1
Berlin81 km+1,0
Zielona Góra82 km+1,1
Potsdam101 km+1,0

Orașele din Germania

Frankfurt pe Odra este una dintre 61 zonele din Germania pe care le-am analizat. Iată cum s-a schimbat temperatura în rest.

ZonăSchimbarea temperaturii
Schwerin+1,4
Kiel+1,4
Stralsund+1,4
Rostock+1,3
Greifswald+1,3
Neubrandenburg+1,3
Flensburg+1,2
Dresda+1,2
Hamburg+1,2
Neumünster+1,2
Passau+1,2
Cottbus+1,1
Plauen+1,1
Braunschweig+1,1
Bremen+1,1
Hanovra+1,1
Paderborn+1,1
Lüneburg+1,1
Bielefeld+1,1
Osnabrück+1,1
Kassel+1,1
Oldenburg+1,1
München+1,1
Ingolstadt+1,1
Erfurt+1,1
Gera+1,1
Schweinfurt+1,1
Würzburg+1,1
Göttingen+1,1
Rosenheim+1,0
Magdeburg+1,0
Leipzig+1,0
Halle (Saale)+1,0
Regensburg+1,0
Marburg+1,0
Essen+1,0
Wuppertal+1,0
Dortmund+1,0
Frankfurt pe Odra+1,0
Nürnberg+1,0
Fulda+1,0
Bamberg+1,0
Kaiserslautern+1,0
Frankfurt pe Main+1,0
Saarbrücken+1,0
Berlin+1,0
Potsdam+1,0
Karlsruhe+1,0
Heidelberg+1,0
Mannheim+1,0
Siegen+1,0
Köln+1,0
Stuttgart+1,0
Wiesbaden+0,9
Villingen-Schwenningen+0,9
Ulm+0,9
Aachen+0,9
Koblenz+0,9
Kempten+0,8
Konstanz+0,8
Friedrichshafen+0,8
Orașele din Germania
Orașele din Germania(png|svg|webp)

Metodologie

Am analizat două seturi de date ale Centrului European pentru previziuni meteorologice pe termen mediu (ECMWF, potrivit inițialelor din engleză): ERA-20C pentru perioada 1900-1979 și ERA-interim pentru perioada 1979-2018.

Aceste două seturi de date sunt “reanalizate”, ceea ce înseamnă că oamenii de știință de la ECMWF au utilizat o largă paletă de surse (sateliți, stații meteo, geamanduri, baloane meteorologice) pentru a estima o serie de variabile pentru aproximativ 80 de km de coastă (125 de kilometri de coastă pentru setul de date ERA-20C). Dacă stațiile meteo oferă observații mai bune pentru prezent, utilizarea reanalizelor de la ECMWF este mai adecvată pentru studii pe termen lung. Stațiile meteo pot să se miște sau orașele se pot extinde în jurul lor, ceea ce face ca datele lor să fie mai puțin demne de încredere atunci când vorbim de tendințe centenare. Totuși, datele ECMWF nu iau în calcul microclimatele sau fenomenul insulelor de căldură, chiar dacă adevăratele temperaturi din Frankfurt pe Odra sunt probabil cu unul sau două grade mai mari decât cele indicate în acest document (tendința este totuși aceeași).

De la începutul proiectului, ECMWF a modificat felul în care sunt calculate temperaturile istorice, pentru a da estimări mai bune, de exemplu, pentru oraşele de coastă. Din această cauză, unele cifre publicate aici în 2019 diferă puţin de cele publicate în 2018.

Acest raport a fost produs de European Data Journalism Network. Printre parteneri, OBC Transeuropa (Italia), J++ (Suedia), Vox Europe (Franța), Spiegel Online (Germania), Pod Crto (Slovenia), Mobile Reporter (Belgia), Rue89 (Franța), Alternatives Economiques (Franța) și El Confidencial (Spania).

Referinţe

de’Donato, Francesca K., et al. "Changes in the effect of heat on mortality in the last 20 years in nine European cities. Results from the PHASE project." International journal of environmental research and public health 12.12 (2015): 15567-15583.

Dee, D. P., Uppala, S. M., Simmons, A. J., Berrisford, P., Poli, P., Kobayashi, S., Andrae, U., Balmaseda, M. A., Balsamo, G., Bauer, P., Bechtold, P., Beljaars, A. C. M., van de Berg, L., Bidlot, J., Bormann, N., Delsol, C., Dragani, R., Fuentes, M., Geer, A. J., Haimberger, L., Healy, S. B., Hersbach, H., Hólm, E. V., Isaksen, L., Kållberg, P., Köhler, M., Matricardi, M., McNally, A. P., Monge-Sanz, B. M., Morcrette, J.-J., Park, B.-K., Peubey, C., de Rosnay, P., Tavolato, C., Thépaut, J.-N. and Vitart, F. (2011), The ERA-Interim reanalysis: configuration and performance of the data assimilation system. Q.J.R. Meteorol. Soc., 137: 553–597. doi: 10.1002/qj.828

Graff Zivin, Joshua, Solomon M. Hsiang, and Matthew Neidell. "Temperature and Human Capital in the Short and Long Run." Journal of the Association of Environmental and Resource Economists 5.1 (2018): 77-105.

Gray, J. S., et al. "Effects of climate change on ticks and tick-borne diseases in Europe." Interdisciplinary perspectives on infectious diseases (2009).

Laloyaux, P., Balmaseda, M., Dee, D., Mogensen, K. and Janssen, P. (2016), A coupled data assimilation system for climate reanalysis. Q.J.R. Meteorol. Soc., 142: 65-78. doi:10.1002/qj.2629

Larsen, Janet. "Plan B Updates", Earth Policy Institute, 28 July 2006.

Michailidou, Alexandra V., Christos Vlachokostas, and Νicolas Moussiopoulos. "Interactions between climate change and the tourism sector: Multiple-criteria decision analysis to assess mitigation and adaptation options in tourism areas." Tourism Management 55 (2016): 1-12.

Scott, D., and Chr Lemieux. "Weather and climate information for tourism." Procedia Environmental Sciences 1 (2010): 146-183.

Zeller, H., et al. "Mosquito‐borne disease surveillance by the European Centre for Disease Prevention and Control." Clinical microbiology and infection 19.8 (2013): 693-698.